Taxi, Uber și mașina personală, „amenințate”. Serviciul de transport care le face concurență [EXCLUSIV]

Traficul infernal din București a oferit oportunitatea dezvoltării unor servicii alternative de transport. Pentru a scuti din timpul pe care în mod normal l-ar pierde la semafor, unii cetățeni preferă să meargă cu scuterul, cu bicicleta, ori cu trotineta electrică. Totodată, ca alternativă la tradiționalele taxiuri au apărut aplicațiile de ride-sharing, respectiv de car-sharing.

România se aliniază tendințelor din străinătate. Serviciile de ride-sharing precum Uber sau Bolt promit că sunt o variantă mult mai corectă în ceea ce privește taxarea și condiții moderne. În schimb, un nou concurent vine tare din urmă și anume, car-sharingul, care potrivit lui Demis Ghindeanu, fondatorul celui mai popular serviciu de acest gen din România, face concurență inclusiv mașinii personale.

Car-sharingul funcționează tot în baza unei aplicații mobile, doar că utilizatorul este și șofer. Acesta identifică mașina disponibilă pe hartă, o deschide cu ajutorul aplicației, ia cheia din torpedou și pleacă la drum. Plata se face pe minut, în funcție de automobilul pentru care se optează, iar în momentul în care se circulă cu o viteză mai mică de 15 km/h ori stă pe loc, minutul se taxează la jumătate de preț.

Tu ești șoferul

Demis Gâlmeanu face o distincție clară între ride-sharing și car-sharing, concept mult mai frecvent utilizat: „Cunoscutele servicii de car-sharing sunt mai degrabă servicii de ride-sharing. Noi suntem car-sharing, concept înrudit cu rentul (n.r. – închiriere), pentru că tu-ți conduci singur mașina. Noi considerăm concurență directă mașina personală mai degrabă”, a declarat antreprenorul.

Întreprinzătorul bucureștean a preluat ideea din străinătate, unde s-a dovedit o fi o inițiativă prosperă. În opinia sa, cu timpul, România se va alinia tendințelor și din acest punct de vedere: „Unde s-au mai dezvoltat astfel de servicii s-a constatat că oamenii își lasă mașina acasă și folosesc car-sharingul. Sunt niște cifre de prin Germania, unde sunt lansate de mai mult timp serviciile: pentru fiecare mașină de car-sharing, între 7 și 9 mașini personale rămân acasă. În general, serviciile de car-sharing vor câștiga teren, pentru că lumea va realiza că este mult avantajos să folosești car-sharing. De exemplu, costurile pentru a folosi car-sharing vs mașina personală pe care o ții blocată 90% din timpul zilei într-o parcare, cât timp stai la birou. Și ca bani, și ca timp, și ca întreținere. Noi, românii, nu ne gândim cât ne costă cu adevărat. Plătești rata de leasing, avansul, asigurările, schimbul de cauciucuri, service-ul. Atunci când folosești car-sharing, plătești doar costul care include inclusiv carburantul, acel preț pe minut”.

Furtul din mașini, la ordinea zilei

Publicul român se dovedește a fi pregătit pentru un astfel de serviciu, însă cu mici excepții, spune antreprenorul: „Noi, când am început businessul am fost avertizați că o să ne dispară toate mașinile de pe stradă. Nu a existat nicio tentativă de fraudă, să le fure. În schimb, au existat altfel de situații. Multe, efectiv hilare. Unele sunt și mai triste. În general, ni se fură. Când l-am lansat (n.r. – serviciul), am vrut să facem ca în afară și am pus în mașini niște șezuturi de copii, niște mufe, care au dispărut foarte rapid. Când am adus Smarturile, ne-au fost furate racletele. Erau niște raclete normale, de plastic, inscripționate cu logoul de la Mercedes. După o zi, nu mai era una în mașină! Mai găsim în mașină pungi cu ce le-a mai rămas când au mâncat, tot felul de surprize…”.

Principalul concurent al serviciilor de car-sharing nu sunt firmele de taximetrie, ci mașina personală, spune Demis Gâlmeanu: „Cea mai mare problemă e mașina personală, pentru că peste tot, aceste servicii unde s-au lansat, au făcut un bine orașului, pentru că se reduce aglomerația, numărul de mașini care stau în parcare degeaba peste zi. Și haideți să ne gândim la mediu. Nu am nicio problemă cu taxi, Uber sau alții, dar haideți să ne gândim ce mașini au în flotă, versus un serviciu de car-sharing, care nu-și permite să aibă niște mașini de 8 ani în sistem. Cea mai veche mașină la noi nu are mai mult de 4 ani. Când se împlinesc 4 ani, le scoatem și luăm altele noi”.

Investiții semnificative

În prezent, serviciul înființat de către Demis Ghindeanu în 2015, primul de acest gen în România, are 100 de mașini în București și 60 în Cluj. Pentru că există o cerere puternică, antreprenorul plănuiește investiții masive în flota de mașini: „Boomul l-am avut în 2018, când am reușit să ajungem la acest număr în București, care a ridicat foarte tare businessul. El evoluează, de la lună la lună avem creștere. De la lună la lună și investim, pentru că vrem să-l dezvoltăm. Considerăm că pentru București nu sunt suficiente mașinile. Chiar în toamna asta o să mai punem pe stradă vreo 60-70, dacă nu chiar 100. În următorii 5 ani vrem să ajungem la 400-500 de mașini în rețea”, a dezvăluit antreprenorul.

Reprezentanții noilor servicii de transport au în vedere proiecte pe care vor să le dezvolte în parteneriat cu autoritățile, inspirate din străinătate: „În afară, spre deosebire de România, serviciile de car-sharing au primit multe facilități din partea primăriei. Locuri de parcare gratuite, accesul de circulație pe banda de autobuz. Noi avem discuții cu primăria, dar nu este simplu ceea ce vrem să facem. Nu cred că Bucureștiul este pregătit din punct de vedere al autorităților, din păcate. Dar cred că încet, încet, se va realiza”, a declarat reprezentantul serviciului de car-sharing.

Taximetriștii, preocupați în continuare de războiul cu Uber

Serviciile de car-sharing încearcă să țină la distanță de conflictele dintre taximetriști și „uberiști”. Taximetriștii, foarte vocali în ultima vreme, încă nu le poartă pică, spune Ghindeanu: „Taximetriștii știu de noi, dar au înțeles că suntem cu totul altceva decât ei. Clienții fără permis de conducere nu vor merge niciodată cu noi. Eu zic că nu-i afectează partea de <>. Nu am auzit plângeri din partea taximetriștilor. De multe ori am văzut că mașinile noastre sunt chiar oprite pe lângă stațiile de taxiuri, nu se ia nimeni de noi sau de clienții noștri, cum am mai auzit de Uber și alte companii de ride-sharing”.

Pentru a primi un feedback și din partea celelalte tabere, MrNews.ro a cules câteva opinii și din partea taximetriștilor. Unii nu erau familiarizați cu conceptul, probabil pe fondul conflictelor cu cei de la Uber și Bolt. Alții și-au exprimat punctul de vedere, dar cu mari rezerve: „Nu știu cine este răspunzător în cazul unui accident… Dar pe termen lung, da, cred că ne va afecta și pe noi, taximetriștii, asta pentru că lumea e curioasă”, a declarat Costache, taximetrist de 15 ani în Capitală.

Discuția a divagat imediat la eternul dușman, Uber: „Am avut un client în mașină care mi-a spus că a revenit de la Uber, la taxi. De ce? <>. Diferență mare nu este. Atât timp cât ești serios și îți vezi de treaba ta, totul merge OK. Dacă pleci de acasă cu gândul de a fura, de a înșela lumea, nu faci nimic. Autoritățile nu iau nicio măsură în legătură cu cei care fură”, a declarat taximetristul.

Trotineta electrică

Dacă nu ai propria trotinetă electrică și vrei să închiriezi una dintr-un punct din București, trebuie să știi că prețurile sunt destul de piperate, comparabile cu cele de la taxi sau Uber, în condițiile în care te vei lupta cu căldura și vei parcurge traseul într-un timp mult mai lung. Trotinetele circulă cu o viteză medie de 20 km/h. Pornirea costă 2-3 lei, iar sistemul de taxare se face cu 50-60 de bani/minut. Astfel, o distanță de 10 km o vei parcurge în aproxiamtiv 45 de minute, respectiv 55 de minute la orele aglomerate și vei plăti în jur de 28-30 de lei.

Bicicleta

Cu o cursieră, 10 kilometri pot fi parcurși în aproximativ 35-40 de minute. Cu o bicicletă confecționată pentru promenadă, care poate fi închiriată din mai multe puncte din Capitală, ai putea parcurge traseul chiar și în mai bine de o oră. Dacă bicicleta nu este cea mai comodă și rapidă variantă, avantajul este prețul, care variază între 6-10 lei/h.

Taxiurile

Presupunem că taximetristul în mașina căruia te-ai urcat respectă legea, deci circulă cu ceasul pornit și nu cere, respectiv nu primește șpagă. Pentru o distanță de 10 km și un tarif mediu de 1,80 lei/ km, plus pornirea, vei plăti 20 de lei. În jurul orei 11:00 vei parcurge traseul în 25-30 de minute, iar la ora de vârf, 18:00, în jur de 40-45 de minute.

Uber, Bolt, Yango – aplicațiile de ride-sharing

Pentru 10 kilometri, vei plăti între 21 și 27 de lei utilizând cunoscutele și totodată, controversatele aplicații de ride-sharing. Tarifele diferă în funcție de companie, de mașină, respectiv șofer și de intervalul orar. Taxarea se face atât pe distanță, cât și pe minut.

GetPony – car-sharing

Taxarea se face pe minut. Cea mai ieftină mașină costă 1,40 lei/ minut, iar cea mai scumpă, 2,50 lei/ minut. Atunci când este aglomerat, deci mașina circulă cu maxim 15 km/ oră, minutul se taxează cu 70 de bani/ minut. Cea mai ieftină mașină mai poate fi închiriată cu 56 de lei/ oră sau cu 336 lei/ zi. Pentru o cursă de 30 de minute, din care 22 de minute le petreci pe drum, iar 8 la semafor, vei plăti în jur de 36 de lei. La oră de vârf, ai putea plăti aproximativ 46 de lei.