Un grup de cetățeni, în război declarat cu cei care aruncă chiștoace pe jos. Cum reacționează vinovații [EXCLUSIV]

Aruncatul gunoaielor în locuri publice este deja un sport național, un obicei pe care un grup de cetățeni cu spirit civic încearcă să-l demonteze. Mai precis, aruncatul de chiștoace este una dintre „disciplinele” preferate ale românilor certați cu bunele maniere, împotriva căreia Răzvan Bușulescu și Marian Rădună au hotărât să ia atitudine.

Inițiativă civică spontană

„NU arunca chiștoace” se numește inițiativa demarată de către cei doi bucureșteni, idee care a luat naștere intempestiv: „Proiectul a debutat chiar în trafic, eu și Marian, un prieten de-al meu. Unul în Pipera, altul în Militari. Vorbeam la telefon și amândoi, în același timp, am văzut oameni care aruncau țigări. La mine, în Pipera, dintr-o mașinuță de vreo 40.000 de euro, o doamnă, care a coborât și și-a luat-o. Doamna și-a ridicat mucul de țigară după ce i-am făcut observație. Nu a trebuit să merg la dânsa. S-a dus și și-a ridicat singură mucul de țigară, și-a dat seama că a făcut ceva în neregulă. A realizat pe loc. La Marian, situația a fost mai tristă. Tot o mașină foarte scumpă, dar cu un șofer care a avut de spus că nu are scrumieră în mașină. În acel moment, Marian i-a dat scrumiera de la mașina lui”.

Proiectul nu beneficiază de suportul autorităților sau al unui ONG, însă inițiatorii au planuri solide în acest sens: „Proiectul a luat naștere acum două luni. Debutul efectiv a fost o lună jumătate. Ne-am luat scrumiere, am dat drumul la pagina de Facebook, pe care am ținut-o în stand-by până în acel moment și am luat și domeniu de net, nuarunca.com, la care se lucrează în acest moment. Acțiunea e pe persoană fizică, eu și cu Marian, nu are niciun suport, niciun ONG. De abia acum vrem să dăm drumul la o asociație, pentru că din asta, vom demara și alte proiecte. E de treabă…”, a dezvăluit Răzvan Bușulescu.

„Nu arunca chiștoace” presupune colectare și atenționare, iar pe lângă companiile private, Poliția prezintă deschidere în acest sens, spune Răzvan Bușulescu: „Acțiunile noastre presupun colectare atenționarea oamenilor care aruncă, și pe plajă, și în trafic și de asemenea împărțim scrumiere. O companie din domeniul tutunului a venit lângă noi, împreună cu ei am făcut 6.000 de scrumiere de mână”.

Vinovații, asumați

Atunci când sunt surprinși că greșesc, majoritatea oamenilor își asumă, iar totul ține de abordare, spune Răzvan Bușulescu: „În general, oamenii sunt surprinși. Se apre că este o chestie instinctivă, gestul de a arunca. După ce le atragi atenția, 99,9% coboară din mașină, ridică chiștocul, își cer scuze. Probabil, este vorba și despre abordare. Nu avem abordări violente, ci mai degrabă amuzante, de genul <<vezi că ți-a picat ceva>>. Nu ne ducem să le batem obrazul, cu <<nu ți-e rușine?!>>. Dacă omul se simte, o face din prima secundă. Dacă nu, pentru că am avut și oameni care nu s-au simțit, care au fost revoltați de-a dreptul pentru că le atragem atenția… Inclusiv unul de la o firmă de pază și altul de la jandarmerie, care trebuia să-și dea singur amendă”.

Covoarele de chiștoace, omniprezente

Ne aflăm în plin sezon estival și totodată, în perioada în care chiștoacele creează covoare la malul Mării Negre: „Nu există o zonă anume în care să spui că găsești mai multe chiștoace decât în alte locuri sau mai puține. Pe litoral de exemplu, atât în Vamă, cât și în Mamaia e la fel de plin de chiștoace. Sunt două stațiuni total diferite din punct de vedere al oamenilor care le frecventează, dar sunt la fel dacă vorbim despre chiștoace. În Mamaia de exemplu, pe o cunoscută plajă, în 5 minute s-au strâns 5 pahare de chiștoace. Într-o oră, la metrou la Pipera, la ultima acțiune, desfășurată de 25 de oameni, s-au strâns într-o oră 5,7 kilograme de chiștoace. Strict chiștoace, nu ambalaje sau altceva”, a dezvăluit Bușulescu.

Inițiatorul proiectului glumește și spune că România are mult potențial în ceea ce privește aruncatul de chiștoace pe jos și face o comparație cu Spania, unde nici acolo situația nu este chiar roz: „Deja noi urmărim îndeaproape și acțiuni din străinătate, inițiative preluate de autorități locale și ONG-uri. Ultimul care a făcut așa ceva a strâns pe o plajă din Barcelona, timp de două sau trei săptămâni, undeva la 30 de kilograme, dar noi am strâns 5,7 kilograme, de la Pipera. România are mare potențial în direcția asta”.

Planuri ambițioase

Pentru cei doi inițiatori ai proiectului, „NU arunca chiștoace!” a devenit o activitate zilnică, un automatism: „Tot timpul, când suntem pe stradă, suntem scanner. Deja am o deformare profesională, mă uit mereu în stânga și în dreapta la ceea ce se întâmplă”, a mărturisit Bușulescu.

Deși inițiativa este foarte tânără, s-a rostogolit ca un bulgăre de zăpadă și planul este să se transforme într-un proiect mult mai amplu: „Deja destul de mulți voluntari s-au alăturat la acțiunile de strângere, peste 8.500 de voluntari atașați. Oamenii deja au început să ia atitudine pe cont propriu, ne trimit filmulețe de prin trafic, deci acțiunea a luat amploare. <<Nu arunca chiștoace>> vrem să o transformăm în <<Nu arunca!>> și am început cu chestiile mărunte. Dacă începi să te uiți după chiștoace pe stradă, o să observi și restul. E un exercițiu bun. Când ieșiți din casă, uitați-vă după chiștoace și veți observa tot jegul din jur”, a declarat Bușulescu.

Acțiunea civică a ajuns inclusiv în stațiunile de la munte și de la mare, iar entitățile private se numără printre cele mai receptive în acest sens: „Am desfășurat acțiuni de strângere în București – una la Unirii, una la Pipera. Acțiunile efective s-au desfășurat în Capitală, plus litoral. Eu am mai prins un weekend cu familia la munte și ne-am împrietenit cu șefa de la telecabină de la Sinaia și pe litoral, am cam bătut de la Vama Veche, Mamaia, Eforie Nord, Venus, Saturn. Sunt deja foarte multe terase, hoteluri, manageri de plajă care s-au alăturat campaniei. Există companii mari care s-au alăturat campaniei, o firmă de curierat, alta de transport marfă și mai urmează o companie mare. Ne-am întâlnit cu poliția și a rămas să stabilim ce e de făcut pe viitor și cel mai probabil, o să se întâmple asta în luna august. Se gândesc să pornească această campaniile și prin secții”, a declarat unui dintre inițiatorii campaniei.

„NU arunca chiștoace” va desfășura următoarea acțiune în București, pe data de 12 august, plus alte două la mare, iar datele vor fi comunicate ulterior, prin intermediul paginii de Facebook.

Amenzi aspre pentru cei care aruncă pe jos chiștoace

Potrivit normelor europene, cei care aruncă chiştoacele la voia întâmplării pot fi aspru sancționați. Pentru nerespectarea legii care impune aruncarea chiştoacelor numai la locurile special amenajate, amenzile sunt între 2.000 și 5.000 de lei.

Uniunea Europeană a stabilit ca mucul de ţigară conţine un plastic periculos pentru mediu, ceea ce a determinat ca producătorii să reducă numărul de chiştoace cu 80 la sută până în 2030. Un singur chiştoc reuşeşte să polueze aproape o mie de litri de apă şi se dezintegrează în 12 ani.