Marile transformări pe care le va suferi România, în contextul crizei economice. Previziunile reputatului economist Ionuț Dumitru

Ionuț Dumitru, unul dintre cel mai bine cotați economiști români vorbește despre criza de coronavirus, care determină efecte puternice în plan medical, social și economic.

Amplitudinea crizei economice, efectele sale asupra bugetului de stat și a mediului privat, respectiv măsurile economice pe care trebuie să le ia Guvernul României sunt subiectele despre care expertul în finanțe le-a abordat într-un interviu acordat pentru Ziare.com.

Noua criză economică, comparabilă cu cea din 1945

Criza economică determinată de coronavirus se anunță mult mai severă decât cea care a început în 2008. Criza economică din 2020 este comparabilă cu cea de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Da, e diferită, pentru că asistăm la un dublu șoc foarte puternic, de ofertă și de cerere în același timp, Lucru care se întâmplă de regulă în perioade de război.

Noi, acum, ca politici publice, în mod deliberat încetinim economia pentru a da răgaz sistemului sanitar să facă față valului de infectări și să salveze cât mai multe vieți. Fără măsurile de distanțare socială, s-ar fi produs probabil o catastrofă umanitară. 

Important este însă ca această criză sanitară să dureze cât mai puțin, ceea ce ar trebui să ne responsabilizeze să respectăm măsurile de distanțare socială. Cu cât va dura mai mult criza sanitară, cu atât criza economică va fi de mai mare amploare și de mai lungă durată„, a declarat Ionuț Dumitru.

Ionuț Dumitru: „Ar fi ideal să nu depășim două-trei luni cu economia la nivel foarte scăzut”

Efectele asupra economiei României și măsurile medicale se află într-o relație de interdependență.

„Trebuie găsit un echilibru între minimizarea efectului la nivelul sistemului sanitar și efectele economice care nu se lasă așteptate. Trebuie să ne spună experții în domeniul sanitar când pot fi relaxate restricțiile, pentru a permite repornirea treptată a activității economice.

Ar fi ideal să nu depășim două-trei luni cu economia la nivel foarte scăzut. Între timp, trebuie să ne preocupe ca anumite sectoare economice, unde e posibil, să lucreze la un nivel cât de mic, de acasă, unde se poate.

Activitatea economică la foc domol ar ajuta pe toată lumea, inclusiv bugetul statului, care nu poate suporta la nesfârșit plata șomajului tehnic. Astăzi ne costă în jur de 3-4 miliarde pe lună faptul că avem un million de oameni în șomaj tehnic plătit parțial de stat”, a declarat Dumitru.

Comparația cu alte state, total nepotrivită

România a plecat cu un mare handicap în lupta cu criza economică, determinată de coronavirus: deficitul bugetar uriaș.

„S-au făcut comparații cu sutele de miliarde introduse de alte state. Ele sunt neavenite, dacă nu contextualizăm. De unde plecăm?

Noi, încă de dinainte de criză aveam o mare problemă cu bugetul. Anul trecut am avut deficit 4,6% din PIB, iar estimarea pentru anul acesta a CE, înainte de criză, era tot peste 4% din PIB, în condițiile în care jumătate dintre țările europene erau cu excedent bugetar, iar restul, cu deficite foarte mici.

Una este să pleci cu pachetul de stimulare de la un surplus, ca în Germania și să te duci cu stimulul fiscal la un deficit de 5-7% și alta e să pleci de la un minus de peste 4%. Mai ales când nici nu ai o credibilitate foarte mare în piețele financiare.

În acest context, propunerile de stimulente fiscale de ordinul a 15% din PIB pe care le-am văzut recent avansate de o parte a mediului de afaceri sunt de o naivitate dezarmantă. Tot bugetul României, cu taxe și impozite colectate, este de doar circa 27% din PIB”, a declarat Ionuț Dumitru.

„Din cauza politicilor iraționale din ultimii ani, când deficitele au crescut atunci când nu era nevoie, noi astăzi suntem aproape dezarmați, nu avem spațiu fiscal. Adică spațiu de manevră pe care îl avem cu politica fiscal-bugetară este extrem de mic”, a mai declarat fostul președinte al Consiliului Fiscal.

Măsurile generalizatoare, marea greșeală a Guvernului

Ionuț Dumitru punctează faptul că pentru diminuarea efectelor crizei, nu trebuie aplicate măsuri generale, unitare, așa cum au procedat până acum guvernanții. Măsurile trebuie adaptat în funcție de posibilitățile financiare ale companiilor, respectiv ale angajaților.

„Sunt companii care și-au piedut aproape complet cererea și acolo sunt probleme dramatice, nu mai au venituri deloc. În cazul lor, trebuie găsite soluții rapide pentru a conserva cât mai multe locuri de muncă. Dacă ajungem la șomaj mare, și recuperarea economică va fi întârziată.

Dar avem și o cerere care nu este afectată deloc, de exemplu retailerii, care au vândut foarte mult. De ce să le dau lor facilități la plata taxelor? Nu sunt bune măsurile generalizatoare: ‘toată lumea să nu mai plătească rate, toată lumea să nu mai plătească taxele etc’. Este necesară solidaritate din partea tuturor actorilor pentru depășirea momentului”, a punctat Ionuț Dumitru.

Moment oportun pentru încetarea inițiativelor populiste

Ionuț Dumitru precizează că trebuie făcută o distincție clară între angajații din mediul public, pentru a nu risipi bani din bugetul de stat. Mai mult, măsurile populiste de majorare a salariilor, pensiilor și alocațiilor ar trebui amputate.

„Asta este decizia angajatorului, adică statul. Dar în sectorul bugetar sunt diferențe mari. Sunt angajați bugetari care se duc la muncă în continuare și își fac serviciul ca până acum sau chiar la un volum mai mare – spre exemplu, sistemul sanitar. Altii lucrează de acasă. Sunt însă unii bugetari care stau acasă și nu fac nimic sau sunt la serviciu și au un volum foarte mic de activitate, dar își primesc salariul integral.

Problema este la ultima categorie și cred că statul ar trebui să ia în calcul pentru ea o măsură de șomaj tehnic, așa cum face și angajatorul privat, mai ales dacă criza se prelungește.

Decizia politică o vom vedea, dar nu cred că în an electoral cineva se va atinge de salariile din sectorul public.

Dar cred că miza mai importantă este ce facem cu măsurile populiste aprobate în anii anteriori și cu cele care continuă să fie aprobate. Am văzut și zilele acestea în Parlament decizii de creștere a salariilor pentru diverse categorii de salariați din sectorul public. Este complet anacronic.

Alt subiect este creșterea pensiilor cu 40% și dublarea alocațiilor pentru copii. Atât timp cât noi discutăm despre riscuri mari să pierdem vieți omenești și multe locuri de muncă, deci drame personale, sociale și economice, nu are vreun sens să discutăm despre creșteri de pensii cu 40%”, a punctat Ionuț Dumitru.

Rezolvarea problemei sanitare, prioritară. Măsurile de izolare, obligatorii

Deși în spațiul public au apărut diverse opinii cu privire la faptul că oamenii ar trebui să fie lăsați să meargă în continuare la muncă, Ionuț Dumitru afirmă că menținerea activității economice la minimum, pentru o perioadă. Rezolvarea crizei medicale este absolut necesară să fie rezolvată cu prioritate.

„Trebuie să ții activitatea economică la minimum până când rezolvi problema sanitară. Exact. Iar noi, cetățenii, trebuie să respectăm cu sfințenie măsurile de distanțare socială. Cu cât o facem mai bine, cu atât suferința, inclusiv economică, va fi mai mică„, a subliniat Ionuț Dumitru.

Nimic nu va mai fi la fel

După diminuarea efectelor negative ale virusului, societățile nu vor reveni la starea de normalitate din urmă cu două-trei luni. De asemenea, vor fi transformări majore și în mediul de afaceri.

„Studiile arată că efectele pandemiilor se întind pe perioade foarte lungi, chiar decenii. Sunt industrii care vor suferi mult timp. Să nu ne imaginăm că, dacă restricțiile se ridică peste două luni, imediat va fi aglomerație în restaurante sau oamenii se vor duce din nou în concedii ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Ceea ce guvernează pe toată lumea este teama. Și ea va persista și va influența comportamentul consumatorului o lungă perioadă de timp, chiar după ce problema sanitară se va diminua. Vor fi alte comportamente, oamenii vor fi mai temători, vor economisi mai mult, vor fi mai precauți.

Vor fi transformări majore în mediul de afaceri și foarte multe afaceri vor trebui să se reinventeze. Tehnologia va juca un rol mult mai important, vor fi investitii mai mari în tehnologie și inovatie, multe afaceri vor utiliza tot mai mult lucrul de la distanță. Descoperim acum spre exemplu că în unele domenii activitatea este mai eficientă daca angajații lucrează de acasă. Da, eficiență mai mare, costuri mai mici, deplasări mai puține, mai puțină poluare și aglomerație.

Alte afaceri se vor reorganiza, se vor muta mai mult online, deci procesul de digitalizare va fi accentuat. Să sperăm că va fi atins de el mai mult și sistemul public. Și este foarte bine că statul acceptă în sfârșit o comunicare electronică cu contribuabilul, lucru care nu prea era conceput până acum.

Sigur că digitalizarea va însemna și o reducere a costurilor și a resurselor umane necesare. E o tendință care nu poate fi negată, iar această criză ne va forța să mergem mai rapid în această direcție.

Să nu plecăm de la iluzia că revenim la normalitatea ante-criza. Va fi o nouă normalitate care va aduce și lucruri bune, oricât de cinic poate părea acum. Toți actorii economici trebuie să înțeleagă lucrul acesta, pentru a face față noilor provocări”, a precizat Ionuț Dumitru.

Cine este Ionuț Dumitru

Ionuț Dumitru este unul dintre cei mai apreciați analiști financiari din România. Nu a făcut niciodată politică. A fost președinte al Consiliului Fiscal și este economist-șef al Raiffaisen Bank România. De asemenea, este profesor universitar la Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti și este vicepreședinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România.

Ionuț Dumitru este absolvent al facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, are o diplomă de master în strategii și politici financiar-monetare și deține și titlul de doctor în economie la ASE, domeniul finanțe.