De ce poartă Marcel Vela geacă de piele la fiecare conferință de presă. Experții în imagine dau verdictul [EXCLUSIV]

Marcel Vela, la geacă de piele | COVID-19 a adus schimbări majore la nivel politic, social, economic. În perioada ante-criză, figurile politice autohtone își pregăteau strategiile aplicabile în an electoral, doar că pandemia le-a dat planurile peste cap. Discursurile s-au schimbat, dar și ținuta. Printre cei care cunosc cel mai bine acest aspect se numără Marcel Vela, ministrul de Interne.

Reprezentantul Guvernului României este oficialul statului român care transmite cele mai multe mesaje publice, în contextul pandemiei, alături de Raed Arafat, șeful DSU. Marcel Vela se afișează la fiecare conferință de presă cu noul look, îmbrăcat în geacă de piele – o ținută atipică pentru un personaj politic autohton.

Este o strategie de imagine? Dacă da, cât de inspirată? Dorește Marcel Vela să transmită un mesaj prin noua ținută? La aceste întrebări au răspuns în exclusivitate pentru MrNews.ro Dan Petre (om de publicitate și profesor universitar), Adina Buzatu (stilist), Andrei Țăranu (politolog și profesor universitar) și Cezar Ionașcu (consilier de imagine).

Între opiniile specialiștilor menționați există puncte comune, dar și aspecte divergente, care merită parcurse. Hai să le vedem!

„Geaca lui Marcel Vela amintește de comunism” – Dan Petre (expert în comunicare, om de publicitate, profesor univ. dr. la SNSPA – Facultatea de Comunicare și Relații Publice)

„Eu cred că este o strategie, se dorește să se transmită un mesaj. Toți cei trei reprezentanți care apar la conferințele respective, plus domnul care traduce pentru cei cu deficiențe de auz sunt îmbrăcați la fel, de fiecare dată. E clar că este un set-up pentru ceea ce se întâmplă. În schimb, mă derutează geaca aceea de piele, de anii ’80, care amintește de comunism. Nu știu exact cum să o interpretez, mi se pare mai degrabă o alegere nefericită. Dar probabil, înseamnă ceva în mediul poliției, nu-mi dau seama.

Eu cred că România rezonează cel mai bine la ideea de costum. Ministrul, în costum bleumarin, cu cravată sau uniformă. Marcel Vela pare că vorbește mai degrabă pentru polițiști decât pentru întreaga populație. Asta transmite o percepție de comunicare învechită, de dinainte de ’89. Cel mai structurat și apropiat de poziția sa, de rolul său mi se pare președintele.

Sunt trase la indigo și ținutele, dar și discursurile. Din punctul meu de vedere, la nivel internațional sunt două strategii mari de comunicare. Prima, de deschidere foarte mare și împărtășire de informații, în țări precum Germania, Franța. Cealaltă presupune un control deplin asupra informației, în care se încadrează România. Pentru că este o nevoie foarte mare de informație, ea este acoperită de aceste conferințe. De aceea vedem că există foarte multă redundanță, deci se repetă informațiile, nu sunt întotdeauna lucruri noi. 

Eu sunt adeptul comunicării moderne, care presupune deschidere și transparență. Aș transparentiza comunicarea guvernamentală într-o mare măsură, aș face-o mai puțin oficială, mai puțin instituțională, aș împărăși mai multe lucruri, aș fi mai deschis. Aș face un set-up mai modern, mai aproape de cetățeni, nu atât de oficial și militarizat. Exemplele de bune practici sunt Angela Merkel, Regina Angliei, președintele Israelului, care a citit povești pentru copii. Aș face comunicarea mai optimistă. Acum, tonul este foarte militarizat, polițienesc, focalizat pe pedeapsă și mai puțin pe emoție pozitivă, prin mesaje precum ‘o să trecem peste’, ‘o să fie bine’. Senzația mea este că grupul acesta este foarte îngrijorat de fake news, de scăparea controlului asupra volumului și tipului de informație.

Aș miza pe mai multă transparență, deschidere, o comunicare mai deschisă prin intermediul social media, apropiere de oameni cu lucruri concrete pe care pot face oamenii – să petreacă timpul cu folos, să treacă mai ușor din punct de vedere emoțional peste această perioadă”, a declarat Dan Petre pentru MrNews.ro.

„Lăudabil, i-a ieșit!” – Adina Buzatu (stilist specializat în ținută masculină)

„Nu știu dacă politicienii români se inspiră din afară ori sunt ideile lor sau ale stiliștilor, dar e foarte important să arate că sunt și ei oameni, ca noi. O prezență prea rigidă și neadaptată momentelor creează cumva distanță. Am remarcat de multe ori în campaniile electorale această așa-zisă adaptare exagerată. Se duc cu Mercedesul un kilometru și de acolo schimbă mașina. Sau scot ceasul de pe mână înainte de a se vedea cu oamenii. Dacă porți acel ceas, măcar poartă-l până la capăt! Dacă nu, nu-l purta din principiu! Cred că este foarte important să transmiți că ești real, oamenii să te creadă. Așa devii credibil: comunicând în concordanță cu tine însuți, nu doar transmițând ceva ce vor ei să audă. E ca în dragoste chestia asta. Degeaba îi spui unei femei „Te iubesc!” dacă ea nu simte că e adevărat. Cam așa e și în politică. Degaba te dai frumos, deștept, dacă nu ai o conduită care să-l facă pe om să creadă chestia aia. Doar vorbele nu ajută. De aceea, politicienii s-au adaptat și au văzut că și oamenii au învățat exercițiul acesta al democrației, că ștampila de vot e la cetățeni.

În cazul lui Marcel Vela, ministrul de Interne, nu cred  că este o chestie prea mult gândită. Dacă doar din intuiție a ales chestia asta, din viteză, că ‘mai bine apar în geacă de piele’, e posibil, dar nu cred că a făcut o ședință cu consilierii de imagine, ca să decidă cum să apară. Situația este destul de gravă și cred că toți sunt foarte afectați și foarte presați de evenimente. Se întâmplă lucrurile foarte rapid și ideea este să fie cu creierul acolo și foarte atenți.

Nu sunt în celula de criză, nu știu ce se întâmplă acolo, dar eu cred că asta ar fi normalitatea. Ținuta ministrului e o alegere bună, o variantă clasică, nicidecum fashionistică, ci pur și simplu și-a tras ceva pe el, cât să fie neutru, decent, nici prea elegant, nici foarte casual. Simplu și atât. După părerea mea, este un mesaj venit natural, eventual intuitiv natural, nu gândit în mod special sau premeditat. Asta e părerea mea, dar oricum, lăudabil. I-a ieșit, din punctul meu de vedere. Dacă l-aș fi văzut prea aranjat, mi s-ar fi părut dubios într-un astfel de moment„, a declarat Adina Buzatu în exclusivitate pentru MrNews.ro.

„A fost mai degrabă o formă de imitație a șefului” – Andrei Țăranu (politolog, prof. univ. dr la SNSPA, prodecan al Facultății de Științe Politice)

„Codul vestimentar este un limbaj extrem de important pentru politicieni și nu numai. De obicei, politicianul, mai ales dacă este ministru, trebuie să apară în costum cu cravată, ceea ce s-ar numi o ținută oficială. Atunci când apare într-o altă ținută, mesajul pe care dorește să îl trimită este cel conferit de ținută: când primește o decorație se îmbracă în frac, atunci când se duce în inspecție se îmbracă casual, de obicei în blugi. E o formă prin care trebuie să arate că este dinamic, lucrativ și pus să rezolve probleme.

În ceea ce îl privește pe domnul Vela, cred că a fost mai degrabă o formă de imitație a șefului; a nu se uita că primul care a apărut în geacă de aviator de piele și în blugi a fost Președintele Iohannis, la inspecția primului complex COVID – 19 de la Ana Aslan făcut de armată. În aceeași seară a apărut și domnul Vela cu o geacă de piele relativ asemănătoare, tocmai pentru a oferi senzația de implicare, muncă – ideea că venea direct de pe teren, unde rezolvase diverse lucruri etc. La fel, și ceilalți dimprejurul său au avut o vestimentație lejeră – nu neapărat potrivită cu dimensiunile, cum e cazul domnului Arafat, care să sugereze că sunt profund implicați în procesul de combatere a epidemiei.

În al doilea rând, folosirea unui alt cod vestimentar în raport cu procesul are un mesaj de apropiere dintre cel care transmite mesajul și receptor. Că tot vorbim prea des și prea mult despre „distanța socială” într-un sens eronat. Distanța Socială este un termen care se referă nu la distanța fizică, ci la diferența de status social. Încă din cele mai vechi timpuri – de la egiptenii antici – codul vestimentar și simbolic făcea distanța socială și impunea statutusul. Unele obiecte de vestimentație – barba falsă, de exemplu – era elementul de status pentru faraon, motiv pentru care Hatsheput (prima și probabil singura femeie faraon) are o barbă falsă în reprezentările sale – ca să îi definească statusul de faraon. Și exemplele pot continua.

Costumul cu cravată are și el rol de status social – un muncitor sau un agricultor nu îmbracă în mod obișnuit un asemenea costum – deși el s-a democratizat în interiorul clasei mijlocii putând fi purtat și de bancheri sau profesori și alții. Totuși, el încă își păstrează rolul de diferențiator social, cel care poartă costum are, teoretic, un status mai înalt decât cei îmbrăcați casual (în cazul unei conferințe de presă ziariștii, cameramani, etc.). Atunci când politicianul vine, însă, îmbrăcat casual el vrea să transmită prin intermediul celor îmbărcați la fel (ziariștii) că și el este la fel ca toți cetățenii care aflați și ei în fața televizoarelor (acasă) sunt și ei îmbrăcați casual sau oricum într-un cod de destindere. Chiar și când face anunțuri grave, în acest nou cod vestimentar atenția este îndreptată nu înspre a da ordine (nu o poți face decât atunci când îți arăți superioritatea), ci în a oferi sprijin și ajutor.

A fost, fără îndoială, o inițiativă inspirată: vedem în ultimul sondaj IRES că cei care comunică din partea Grupului de Comunicare Strategică se bucură de cea mai mare încredere din partea publicului. E vorba, fără îndoială, de accesul la informații pe care publicul nu le cunoaște, dar și le dorește dezvăluite, iar faptul că îi sunt dezvăluite prietenește și/sau colegial îi conferă o mai mare încredere”, a declarat prof. univ. dr. Andrei Țăranu pentru MrNews.ro.

„E o idee foarte bună, dar prost aplicată”- Cezar Ionașcu (consilier de imagine, autor de cursuri de masculinitate)

În primul și în primul rând, hai să luăm un principiu mare. Orice politician, deputat, senator, președinte sau ministru este permanent în campanie electorală. E un principiu de bază. Orice cuvânt pe care îl scoate pe gură, orice declarație oficială, neoficială, orice luare de cuvânt este despre a-și menține poziția, nu pentru a susține o cauză sau a ajuta vreun om.

Una din manifestările pe care ei le au atunci când se întâmplă o calamitate, o situație de urgență, o problemă socială este să coboare vestimentar la nivelul poporului, să pară oameni de acțiune. Deodată se dezarmează de costumele lor din plastic și coboară printre oameni, luându-le cumva înfățișarea. Probabil că au învățat-o de la americani, doar că replica și felul în care o fac e de foarte prost gust. Și fac o paranteză: nu contează cum te îmbraci, ci contează ce-ți transmite privirea. Privirea lor transmite minciună și nesiguranță. Mulți dintre ei frizează retardul. Nu-i cunosc, să spun că sunt proști sau că-i duce capul, dar de la distanță se vede că au fost bătuți în parcare când erau mici.

La subiect, un ministru de Interne care se ocupă de ordinea publică și siguranță ca domeniu de activitate, trebuie să impună  un soi de putere, care e foarte aproape de impetuozitate, o postură de forță. Dar indiferent de cum ești îmbrăcat, în momentul în care citești de pe foaie silabisit și bâlbâit, nu ești ministru de Interne, ci o maimuță îmbrăcată într-o geacă de piele.

Ce vrea să sugereze geaca de piele? În Al Doilea Război Mondial, pentru piloții americani s-a desenat și s-a conceput o jachetă scurtă până în talie, care să nu-i încurce și care s-a numit ‘bomber jacket’. Avea închizători elastice la încheietura mâinii, în talie și la gât, ca să sigileze cumva trenul superior de frig. Ulterior, englezii au făcut pentru piloții lor din lână de miel, o căptușeală interioară foarte călduroasă și au adăugat și un guler din lână. E jacheta cu care a apărut și președintele Iohannis când a făcut o vizită de foarte prost gust la un spital, în contextul coronavirus, având în picioare pantofi cu talpă lipită.

Ei știu să simuleze dinamismul personajului public implicat în rezolvarea situației. Haina este de proveniență militară. ‘Militar’ înseamnă siguranță de sine, responsabilitate, asumare și decizii. Nu au de ce să poarte acea haină ca să simuleze autoritatea. Este o idee foarte bună, dar prost aplicată. În momentul în care ești îmbrăcat cu acest bomber jacket, ce rămâne la vedere este capul. Privirea lui denotă frică. Oricum l-ai îmbrăca, este un tip fricos, pe post de ministru de Interne, care citește bâlbâit și silabisit de pe o foaie, în fața poporului mai speriat ca el. Oricum l-aș îmbrăca, privirea îi rămâne la fel”, a declarat Cezar Ionașcu pentru MrNews.ro.