Cine a fost Ion Rațiu, „cel mai bun președinte pe care nu l-a avut România”. Dezvăluiri despre frauda alegerilor din 1990

Ion Rațiu este omul politic al cărui nume nu spunea mare lucru la începutul anilor ’90, în rândul „clasei muncitoare” postcomuniste. Era un personaj atipic pentru peisajul autohton. Spre deosebire de feseniști (FSN – Frontul Salvării Naționale, condus de către Ion Iliescu, fost secretar al Partidului Comunist), avea un discurs, o atitudine și o ținută dintr-un cu totul alt film. 

După 30 de ani, de la „străinul care vine să jefuiască România”, Ion Rațiu a ajuns „cel mai bun președinte pe care nu l-a avut România”…

Românii nu l-au înțeles prea bine la acea vreme pe Ion Rațiu. Cele mai multe reacții ale românilor, îndoctrinați puternic cu valorile socialiste, dar și debusolați, au decis într-un număr uriaș, să aducă „schimbarea”, tranziția la „capitalism” cu vechii oameni, foștii membrii de partid ai PCR, care și acum își exercită influența în societatea românească, la 30 de ani de la „Revoluție”. Ciudat, nu?

„Lasă-ne, bre! Vii tu din străinătate și ne înveți tu ce înseamnă democrația…” a fost cel mai comună reacție de care s-a lovit Ion Rațiu, din partea românilor, în anii ’90. Ion Rațiu nu se alinia cu clasa politică și nici cu cetățenii de la acea vreme, stăpâniți de metehnele ceaușiste.

Ion Rațiu, un contrast prea puternic pentru România anilor ’90

Spre deosebire de adversariij politici, Ion Rațiu avea un discurs elevat, articulat. Mai mult, abordările sale filozofice au fost neînțelese de marea masă a populației. Costumele-i erau pe măsură, nu mai mari cu două numere, iar șosetele, mereu negre, nu albe și îi acoperau mereu gamba.

De asemenea, Rațiu era singurul om politic care purta papion. Așadar, o prezență „exotică” într-un context social în care cravatele negre sau gri erau omniprezente.

Ion Rațiu s-a întors imediat după Revoluție în România. A participat la primele alegeri din perioada postdecembristă. Ion Iliescu (FSN) a câștigat „en fanfare” scaunul de președinte, cu un scor zdrobitor: 85%. Radu Câmpeanu (PNL) a obținut 11%, iar Ion Rațiu (PNȚCD) 4%. „Duminica Orbului” a fost botezată de Opoziție runda de alegeri care a avut loc acum 30 de ani.

Un mare susținător al Regelui Mihai, Ion Rațiu a fost unul dintre cei mai vocali lideri ai opoziției, care a condamnat modul de organizare al alegerilor. În data de 21 mai, chiar a organizat o conferință de presă, la care a fost prezentă inclusiv presa din străinătate.

Ce și-a notat în jurnal Ion Rațiu, după alegerile prezidențiale și legislative din 1990

Ion Rațiu obișnuia să consemneze în jurnalul său. Evident, din acesta nu au lipsit acuzațiile dure aduse feseniștilor, în urma alegerilor controversate din mai 1990.

„Arătăm filmul pregătit special în cursul prânzului, în care se văd nenumărate neregularități, inclusiv construirea de urne, de vot. Vroiau gazetarii să știe de ce urnele nu erau goale și legitim făcute pentru centrele de votare.

Am repetat porțiunea filmului și le-am atras atenția asupra unor detalii. Am tradus cuvintele distinct auzibile. Ai noștri sosiseră tocmai când încărcau niște urne, afară, în stradă. Au alertat Poliția. Imediat discuția a început. Ce facem? Le ducem înăuntru. Le băgăm în curte. Și așa au făcut. După sosirea Poliției, atelierul a fost inspectat. Foarte mult material disponibil, pentru construirea de multe urne, peste tot. Comentariul meu, adresat gazetarilor: Dacă operația a fost legitimă, de ce au oprit-o?…

Urnele erau sau pline cu buletine de voturi false, sau urmau să fie duse pentru a fi umplute cu voturi pentru Front și apoi, livrate Centrelor Electorale pentru a fi numărate”, scria Ion Rațiu în jurnalul său.

Eforturile lui Ion Rațiu au fost în zadar. Acuzațiile sale au avut un impact nesemnificativ în societatea românească.

Biografia lui Ion Rațiu, pe scurt

Ion Rațiu s-a născut în anul 1917, la Turda. A absolvit Facultatea de Drept din Cluj, iar după efectuarea stagiului militar, s-a înscris la Serviciul Străin Român, în anul 1940. Astfel, a fost trimis la Londra, în calitate de cancelar al Delegației române. După ce România s-a alăturat Germaniei naziste în cel de-Al Doilea Război Mondial, a demisionat și a obținut azil politic în Marea Britanie.

Dintotdeauna, Ion Rațiu s-a poziționat ferm împotriva regimurilor totalitariste. A jucat un rol determinant în acest sens, prin activitatea de realizator la radio și gazetar. A colaborat cu BBC România, Radio Europa Liberă, Vocea Americii și Presa Liberă Română. În perioada 1965-1985 a fost președintele Asociației Culturale a Românilor din Marea Britanie și din 1985, președinte de onoare al acesteia, În 1984, a devenit președinte al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi.

Ion Rațiu, om de afaceri și intelectual de rang înalt în Marea Britanie

În perioada 1951-1957 a lucrat la diferite societăți comerciale în Marea Britanie. În 1957 și-a înființat propria companie, J.R. Shipping. A fost fondator și delegat al liniei comerciale „Regent Line”, care se ocupa cu transporturi maritime între Eruopa de Nord și porturile de la Atlanticul de Sud ale SUA, în perioada 1963-1975. În 1990, Ion Rațiu a înființat în Statele Unite ale Americii Catedra de studii românești „Ion Rațiu”, la Universitatea Georgetown din Washington DC.

Ion Rațiu a fost membru al Partidului Național Țărănesc (PNȚ) în tinerețe, iar după căderea comunismului, a devenit unul dintre cei mai importanți membri ai Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD). La Congresul din septembrie 1991, a fost ales vicepreședinte. Corneliu Coposu, un mare opozant al sistemului represiv, care a pus bazele PNȚ alături de Iuliu Maniu (decedat în închisoarea comunistă de la Sighet) a fost ales președinte.

Ion Rațiu: om de afaceri, om politic, scriitor

Ion Rațiu s-a întors în România în 1990. În urma înfrângerii usturătoare suferite în urmă cu 30 de ani, a devenit membru al Parlamentului, în legislaturile 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000. Nu a reușit să aibă o influență prea mare, în condițiile în care foștii membri ai PCR dominau autoritar din punct de vedere al numărului de mandate în Parlament.

Ion Rațiu a avut și o bogată activitate publicistică. Printre titurile sale se numără: „În așteptarea redeșteptării”, „Jurnal vol. 1. Începuturile unui exil îndelungat (1940-1945)”, „Jurnal vol. 2. Printre spioni și trădători de țară (1955-1962)”, „Jurnal vol. 3. Reorganizarea exilului (1963-1968)”, „România de astăzi: Comunism sau independență?”, „Moscova sfidează lumea”, „Cine mă cunoaște în țară așa cum sunt?”, „Tirania majorității”, „Istoria unei candidaturi deturnate”, „Din zilele unei ‘democrații originale'”, „Marele lobby: România în NATO”, „În fine, acasă” etc.

Ion Rațiu, fidel unei singure femei

Ion Rațiu a fost căsătorit din 1945 până la moarte cu britanica Elisabeth Pilkington Rațiu. În urma relației, au rezultat doi copii, Nicolae și Indrei. Fostul țărănist a decedat în anul 2000, la Londra, la vârsta de 83 de ani, în jurul persoanelor apropiate. Acesta a fost înmormântat acasă, la Turda.

De- alungul vieții, Ion Rațiu a fost înscris în mai multe organizații și asociații caritabile, în special în perioada postcomunistă.

Un fragment de istorie de mare valoare (VIDEO)