Now Reading
Cele mai înfricoșătoare locuri „bântuite” din România. Stafii, strigoi și vrăjitoare [ep. II]

Cele mai înfricoșătoare locuri „bântuite” din România. Stafii, strigoi și vrăjitoare [ep. II]

În România, miturile și legendele au inspirat literatura, lumea filmului și reprezintă în continuare un combustibil puternic pentru domeniul turistic, un domeniu insuficient exploatat de guvernanți în ultimele trei decenii.

Seria celor mai înfricoșătoare locuri din România, despre care se spune că ar fi bântuite, continuă cu cea de-a doua parte. Mănăstirea Chiajna, Hotel Cișmigiu, Cetatea Poenari, Balta Vrăjitoarelor și Palatul Parlamentului sunt locurile de care se leagă povești pline de fenomene stranii.

Mănăstirea Chiajna / Foto: Vice

Mânăstirea Chiajna, București

Nici capitala României nu este lipsită de povești înfiorătoare, iar Mânăstirea Chiajna este recunoscută drept unul dintre cele mai stranii locuri din București. Legenda spune că întâmplări precum dispariții, boli, crime au început să aibă loc la scurt timp după apariția mănăstirii, locaș în care preoții nu ar fi apucat niciodată să slujească, din cauză că a fost atacată de turci înainte de a fi sfințită.
Mănăstirea este locul din cartierul Giulești-Sârbi care dă fiori oamenilor, din cauza întâmplărilor trecute, dar și prezente. Ruinele mănăstirii sunt înconjurate de două cimitire. Localnicii mărturisesc că au văzut umbre inexplicabile pe pereți, care le-a făcut sângele să înghețe în vene, iar locul poartă încărcătura grea a crimelor comise împrejur și este considerat a fi bântuit de suflete care nu și-au găsit liniștea.

Cele două cimitire și-ar avea originile în jurul anului 1800, când o epidemie de ciumă ar fi afectat populația din zonă. Se zvonește că mitropolitul Țării Românești, Cosma Popescu, ar fi murit de ciumă tocmai în această mănăstire construită în stil neoclasic, cu elemente brâncovenești.  Blestemul clopotului – sunt voci care susțin că toate întâmplările stranii s-au năpustit asupra mănăstirii când, de frica otomanilor, oamenii, izolați la mănăstire, au coborât clopotul din turlă și l-ar fi aruncat în apele râului Dâmbovița sau ar fi fost furat.

Hotel Cișmigiu / Foto: TurismIstoric.ro

Hotel Cișmigiu, București

Ajungem în zona centrală a Bucureștiului, la 5 minute de mers pe jos de parcul Cișmigiu și la 7 minute de mers pe jos de Muzeul Național de Artă al României. Hotelul Cișmigiu, prima clădire construită pe Bulevardul Regina Elisabeta, aflat astăzi în posesia unei firme spaniole.
În 1970 clădirea a fost închisă, iar după redeschiderea din 1990 a fost transformată în cămin studențesc pentru studenții de la Facultatea de Teatru și Film. Conform poveștii, într-un weekend în care majoritatea studenților era plecați din cămin, o tânătă basarabeancă a căzut de la etajul doi în casa liftului. Nu a murit pe loc, ci după trei ore de chin, timp în care a strigat după ajutor, dar absolut nimeni nu ar fi auzit-o.

De la dramă, la cântec

Pentru ca întâmplarea să nu fie dată uitării, actorul Cristi Iacob, care a locuit în Hotelul Cișmigiu pe când acesta era cămin, a scris versurile cunoscutei piese „Hotel Cișmigiu”, interpretată de Vama Veche, prin care au tras un semnal de alarmă asupra ignoranței.
„A fost o perioadă frumoasă, boemă, chiar dacă locuiam în condiţii insalubre. Am scris melodia fiind inspirat de cazul studentei basarabence care a căzut în casa liftului. A fost posibil acel accident din cauză că uşile liftului erau tot timpul deschise. De fapt, era un dezastru tot hotelul”, a declarat Cristi.

„Din păcate, s-au întâmplat niște lucruri cam urâțele pe aici, niște morți cam ciudate”, a mai mărturisit actorul Cristi Iacob.
Se spune că, uneori, în liniștea nopții, se aud țipetele sfâșietoare ale fetei, sunete care vin din direcția liftului.

Balta Vrăjitoarelor / Foto: StirileProTV.ro

Balta Vrăjitoarelor, București

Apei i-au mai fost de-alungul timpului atribuite proprietăți mistice, precum și despre pădure se spune că are spiritele și misterele ei. Ce se întămplă când cele două elemente se asociază? O poartă către altă lume, așa este descrisă o baltă cu un diametru mai mic de 10 metri, poziționată la margine de București, în pădurea Boldu-Crețeasca. Nu are o adâncime mai mare de 1,5 metri, dar tot ce este aruncat în baltă, dispare de pe fața pământului, precum un bolovan de 20 de kg aruncat de oameni sau molozul adus de basculante după cutremurul din 1977.

Locul ar fi frecventat de vrăjitoare în anumite nopți cu încărcătură simbolică, precum noapte de Sânziene, vrajitoarele fiind atrase de energiile acestui loc mistic. Din legendele populare aflăm că animalele care pasc în zonă rămân sterpe, femeile care voiau să renunțe la sarcină veneau la baltă și petreceau ore stând cu picioarele în apă și chiar spiritul lui Vlad Țepeș, cunoscut și sub numele de Vlad Drăculea, ar da târcoale, căci în această zonă ar fi fost decapitat în anul 1476.

Ninsoare în plină vară

După 1989, în zona exista baza de echitație și cascadorie Dracula. Aflați în timpul unor filmări, oamenii de la bază au fost surprinși de zăpadă în plină vară, după ce o participantă ar fi pus, în glumă, un coif pe capul unui manechin ce-l reprezenta pe Dracula. Filmările cu ninsoarea au fost transmise televiziunilor.

Numeroși oameni au declarat că, în jurul bălții, caii aveau brusc un comportament ciudat, deveneau agitați, speriați, nechezau și refuzau să înainteze. Un ponei chiar ar fi dispărut fără urmă în apele din Balta Vrăjitoarelor, după ce femeia care îl însoțea l-a eliberat. Acesta era agitat și s-a tăvălit prin baltă, iar despre locul peste care un cal se tăvălește, se spune în popor că are proprietăți malefice. Femeia a plecat după ajutoare, iar când s-a întors, poneiul nu mai era de găsit. Locurile încărcate cu energii malefice sunt recunoscute pentru influența pe care o au asupra animalelor în special.

Un alt lucru bizar este că dimensiunile bălții rămân neschimbate, indiferent de condițiile climatice.

Cetatea Poenari / Foto: JurnaluldeArges.ro

Cetatea Poenari, Argeș

Spiritul lui Vlad Țepeș nu apare doar la Balta Vrăjitoarelor, ci și-ar face resimțită prezența și la Cetatea Poienari. Obiectivul turistic a fost închis în ultimii doi ani din cauză că urșii dădeau târcoale celor 1480 de trepte care duc către cetatea poziționată pe vârful de munte, Vârful Cetățuia. Construcția a avut de suferit în urma unui asediu turcesc din anul 1462, dar și din cauza unui cutremur petrecut în anul 1915.

Cetatea a fost locuința secundară a lui Țepeș, este considerată a fi adevăratul „Castel al lui Dracula”. Legenda spune că soția domnitorului a murit urcată pe meterezele dinspre râul Argeș, aflat în apropiere, după ce a sărit în prăpastie pentru a nu fi capturată de turci. Se spune că locul pătat de sânge, unde trupul i s-a zdrobit de stânci, a rămas roșu și poate fi observat și astăzi și de aceea râul poartă denumirea Râul Doamnei.

Ruinele cetății atrag un număr mare de turiști români, dar și străini, care vin atât pentru priveliște, dar și pentru legende. Sunt oameni care au venit de-alungul timpului să cerceteze fenomenele paranormale de la cetate și au declarat că spirite, umbre și energii pot fi resimțite printre ruinele cetății.

Palatul Parlamentului / NatGeo.ro

Palatul Parlamentului

Ultimul, dar nu cel din urmă loc despre care se spune că ar fi bântuit este Palatul Parlamentului.

Pentru a fi construit, au fost demolați peste 7 km² din centrul vechi al Bucureștiului. Sunt documente care atestă faptul că mai multe persoane și-au pierdut viața în accidente de muncă pe cel mai mare șantier din România, în timpul construcției Casei Poporului. Numărul real al victimelor rămâne însă un mister. Mai mult de atât, muncitorii ar fi fost uciși pentru a fi menținute secrete informațiile legate de construcția clădirii, precum planul tunelurilor. Sunt multe voci care susțin că cea de-a doua cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil ca suprafață din lume, conform World Records Academy, este bântuită.

Sunete ciudate în Parlament, pe timpul nopții

Diferiți angajați din Palatul Parlamentului au mărturisit faptul că se petrec fenomene stranii, precum sigilii rupte, fluierături sau sisteme de alarmă care pornesc din senin. Anumite fantome chiar ar fi fost văzute în mod repetat de numeroși angajați, percum „Anca”, o tânără de aproximativ 20 de ani, care își face apariția într-o rochie cu imprimeu floral. Vorbește în special personalului în uniformă. Întreabă unde se află și cere ajutorul. Povestea spune că, în realitate, Anca ar fi fost o tânără răpită de muncitori în timpul construcției.

Cel mai întâlnit grup de fantome ar fi cel format din 7 militari, care își fac apariția în ipostaze diverse, iar doi dintre ei au chiar și nume.
Angajații susțin că fenomenele stranii au început să fie remarcate începând cu anul 2001.

Bântuit sau nu, Palatul Parlamentului poartă amprentele miilor de muncitori care au dus la clădirea lui și rămâne unul dintre cele mai importante obiective turistice de pe tărâmurile României.

Prima parte a celor mai înfricoșătoare locuri din România, despre care se spune ar fi bântuite, poate fi citită AICI

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

MrNews.ro - Actualitate, entertainment și educație masculină.

___

© 2019 MrNews.ro. Toate drepturile rezervate. 

Informaţiile publicate de MrNews.ro pot fi preluate doar cu citarea sursei + link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Scroll To Top