Cele mai înfricoșătoare locuri „bântuite” din România. Mituri sângeroase pentru amatorii de senzații tari [GALERIE FOTO]

România este o țară de poveste, pe teritoriul căreia există însă multe locuri din care s-au desprins povești cu caracter mistic, locuri „bântuite”, încărcate de mister, energii, enigme. Se spune că în orice poveste există un sâmbure de adevăr. Ca să nu ne fie urât, descoperim împreună 10 locuri „bântuite” din România.

Pădurea Hoia-Baciu (Cluj-Napoca)

Publicația americană „Travel + Leisure” a inclus Pădurea Horia – Baciu în top 15 cele mai bântuite locuri din lume. Localnicii și vizitatorii o mai numesc „Triunghiul Bermudelor din România”, însă numele provine de la ciobanul Hoia, care, alături de cele 200 de oi, a intrat în pădure și nu s-ar mai fi întors vreodată.

Misterele pădurii s-au adâncit în anii ’60, odată cu apariția fotografiilor în care erau descrise OZN-uri. Iele, strigoi, OZN-uri, copaci încolăciți, fenomene paranormale, siluete, sunete și lumini, toate ar face parte din „farmecul” pădurii, care atrage mii se turiști din toată lumea. Adrian Pătruț, profesor de chimie la Universitatea Babeș – Bolyai, a publicat în 1995 cartea „Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu” și susține că fenomenele petrecute în pădure au o bază științifică insuficient studiată.

BBC, The Guardian sau The Independent au cercetat și publicat reportaje despre Pădurea Hoia – Baciu, iar Alex Surducan, alături de o echipă de jurnaliști și fotografi, au realizat documentarul „The Hoia-Baciu Forest – Truth or Legend?”.

Troița Miresei (Găești, Argeș)

24 septembrie, 1936, Margareta Ștefănescu, în rochie de mireasă, alături de proaspătul său soț, fiul arhitectului Ion Mincu, însoțiți de părinți, se îndreptau din București către Câmpulung Muscel pentru a-și sărbători nunta. Drumul nu era asfaltat, iar în urma unui camion care a trecut, a rămas un nor de praf, care a redus vizibilitatea mașinii în care se afla Margareta, automobilul izbindu-se de un cap de pod. Margo, cum era alintată, a fost singura victimă. Și-a pierdut viața pe loc, între Mătăsaru și Găești, unde a fost ridicată Troița Miresei.

În dreptul troiței au avut loc de-a lungul timpului numeroase accidente bizare, drumul fiind drept, în care și-au pierdut viața numai bărbați tineri, majoritatea necăsătoriți. Localnicii au denumit locul „drumul crucilor” și spun că locul este blestemat, iar mireasa încă își caută soțul brusc pierdut. Doar în perioada 2008 – 2009 au decedat 12 tineri, toți necăsătoriți.

Un loc sfânt lângă unul blestemat

Margareta a fost înmormântată în cimitirul Bellu din București. La scurt timp însă, fata s-a fi arătat în vis tatălui său, Gheorghe Ștefănescu, și i-ar fi spus plângând „Nu mă lăsa singură în Bucureşti. Fă-mi o casă pe deal şi adu-mă înapoi la Câmpulung!”.

Gheorghe Ștefănescu a construit în memoria Margaretei biserica Flămânda, denumită și Biserica Miresei, în Câmpulung Muscel, peste ruinele unei alte biserici, numită „Schitul Mireselor” și a adus aici trupul fetei sale de 26 de ani. Deși Troița Miresei este considerat un loc blestemat, se spune că biserica de pe dealul cu același nume, Flămânda, este binecuvântată, fiindcă niciun cuplu care s-a cununat aici nu ar fi divorțat, deși trebuie să îți iei inima în dinți pentru a ajunge la altar, căci mai întâi, trebuie parcurs cimitirul.

Mânăstirea Corbii de Piatră (Argeș)

Mânăstirea Corbii de Piatră, comuna Corbi, județul Argeș, loc nu foarte mediatizat, deși încărcat de atât de mult mister încât se resimte și-n aer. Pereții de calcar adăpostesc cea mai veche pictură din Țara Românească ai acestui ansamblu rupestru reînființat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab.

Locașul cuprinde două altare, unul ortodox și unul catolic și o trapeză, sală de mese săpată în piatră, pe care Neagoe Basarab o folosea ca tribunal. Se spune că, la 1 metru față de altar există un portal, un vortex energetic, a cărui prezență se resimte puternic. Mânăstirile Corbii de Piatră, Nămăiești și Cetățuie sunt locașuri rupestre despre care se presupune că formează un triunghi echilateral cu latura de 20 km sau un triunghi „inițiatic”, cum îl mai numesc vizitatorii.

Uriașul de la Corbii de Piatră

Misterul nu se oprește aici, continuă în curtea vecinei mânăstirii, Mama Uța sau Maria Vlădescu, pe numele din buletin. Curtea acesteia cuprinde un ansamblu de stânci înalte, iar un izvor din pădure alimentează cascada care, de pe stânci, se revarsă în curte, de la o înâlțime de 7-8 metri. Un loc parcă fermecat, ca de basm, unde poate fi resimțită prezența personajelor. În stâncă poți observa corpul unui uriaș, culcat pe-o parte, cu mâna sub cap. I se observă inclusiv chipul. Parcă un trup pietrificat de aproximativ 7 metri. Proporțiile uriașului sunt asemenea statuilor egiptene.

Mama Uța, ghidul perfect pentru legendele locale

Legenda spune că, din cauza păcatelor comise, uriașii au disparut înainte de Potop, iar unul singur a fost pietrificat pentru a aminti oamenlor de trecut. Mama Uța vinde veste și șosete croșetate de propriile-i mâini pentru a se întreține; poate lua însă o pauză de la croșetat pentru a-ți face gratuit turul grădinii. Mai sunt în curte fel de fel de bolovani mari, cu forme ciudate, iar în stânci îți va arăta conturul unei oi, forma unui corb, o cadelniță, uriașul, cascada. A primit numeroase oferte pentru a vinde terenul, sume consistente, însă a preferat banii puțini și bogăția spirituală.

Încă nu am terminat misterele de la Corbi. Tot aici, în anii 70, a fost găsită o piatră „de mărimea unei pâini negre, țărănești”, neagră, cu inscripții pe ambele părți, câteva ideografice, cu desene de corăbii, cai, lăncieri, altele într-un alfabet necunoscut. Piatra nu a fost descifrată și nici nu se știe unde este în prezent, deși a fost filmat un documentar pe acest subiect, însă niciodată publicat. Oamenii o consideră „o piatră căzută din cer”, un meteor.

Castelul Iulia Hașdeu (Câmpina, Prahova)

Iulia Hasdeu, primul român care a absolvit Universitatea Sorbona din Paris, a murit la 19 ani de tuberculoză, în anul 1888. Castelul a fost construit de către Bogdan Petriceicu Hasdeu, în amintirea iubitei sale fiice. Se spune că Iulia i-ar fi transmis în somn indicații despre schițele castelului. De la moartea Iuliei, tatăl acesteia și-a dedicat viața spiritismului, dorind să descopere comunicarea cu lumea de dincolo.

Castelul prezintă nenumărate simboluri oculte, precum fațada cu inscripții în latină, ochiul masonic, două tronuri de piatră de la intrare, pe care sunt săpate cele şapte reîncarnări importante ale Iuliei, camera dedicată şedinţelor de spiritism, femei – sfinx, o uşă masivă circulară, pentagrama şi cele şapte cercuri. În biroul savantului este o gaură perfectă în perete, pe unde se presupune că pătrundea spiritul Iuliei, venit din camera de spiritism. Castelul Iulia Hasdeu poate fi considerat unic în România, datorită încărcăturii simbolistice ale numeroaselor detalii arhitecturale.

„Templul lumii de dincolo”

Castelul este denumit și „templul lumii de dincolo” sau „templul spiritist”, iar unul dintre cele mai povestite evenimente este despre pianul la care s-ar auzi cântând fantoma fetei, precum și aplauzele tatălui sau urletele acestuia la geam, în miezul nopții, asemănate cu urletele lupilor. Localnici și vizitatori susțin că au zărit-o pe Iulia în curtea castelului, într-o rochie albă, cu margarete în brațe. Margarete care chiar ar fi fost găsite toamna pe terasă, deși nu era sezonul acestora.

Angajații de la castel au declarat următoarele: „Noi simțim că există ceva, există și semne care apar în anumite situații. Au fost paznici care ne spuneau că în timpul nopții s-a auzit pianul” și „Alții au spus că au văzut sfere de lumină”.

Misterul castelului a fost din nou adâncit în decembrie 2018, în urma unui eveniment tragic. Cea care fusese directoarea castelului timp de aproape 20 de ani a ales să se spânzure cu puțin timp înainte de Crăciun. Aceasta afirma despre castel că este o `construcție stranie”. Există presupuneri cum că femeia, care era foarte dedicată castelului, ar fi practicat ședințe de spiritism.